După cum v-am informat, în Monitorul Oficial nr.688 din 10 septembrie 2015, s-a publicat noul Cod fiscal pe care îl vom cunoaşte de acum înainte drept Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Vă supunem atenţiei o sinteză a principalelor modificări cuprinse în noul Cod fiscal, întocmită de AJFP Maramureş.
În mod sintetic, în noul Cod fiscal remarcăm:
- reducerea taxei pe valoarea adăugată, cota generală la 20%, însoţită de o scădere a TVA pentru livrările de cărţi, manuale, ziare, reviste la cota de 5%, cotă ce se aplică de altfel şi pentru accesul la competiţiile sportive, evenimentele culturale, etc.;
- creşteri de taxe cum ar fi majorarea taxelor locale datorate de persoanele fizice pentru locuinţele deţinute, remarcându-se majorări substanţiale şi de mai multe ori pentru locuinţele folosite ca sedii pentru desfăşurarea de activităţi independente;
- extinderea tipurilor de venituri pentru care se datorează asigurări sociale pensii sau contribuţii individuale la
sănătate, ce nu se plătesc conform Codului fiscal actual.
Principalele elementele de impozitare ce fac obiectul actului normativ:
1) MICROÎNTREPRINDERILE
- Este o microîntreprindere societatea ce realizează la finele exerciţiului anterior venituri impozabile mai mici de 65.000 euro la cursul de la finele exerciţiului iar ponderea serviciilor de consultanţă şi management este mai mare de 20% în total venituri.
- Impozitul pe venitul microîntreprinderii este de 3%.
- O microîntreprindere ce înregistrează un salariat este impozitată cu o cotă de 1% pentru primele 24 luni de activitate dacă asociaţii /acţionarii nu au mai deţinut titluri financiare la alte persoane juridice.
- Dacă societatea a fost înfiinţată pe un termen limitat, durata minimă a societăţii este de 48 luni.
2) IMPOZITUL PE PROFIT
- Impozitul pe profit se datorează în cotă de 16%, cotă generală. Dacă societatea desfăşoară activităţi din domeniul barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, impozitul mai sus amintit nu poate să fie mai mic de 5% din total venituri realizate.
- Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
- Se remarcă noua definiţie a cheltuielii deductibile conform căreia sunt deductibile cheltuielile efectuate în scopul realizării activităţii economice.
- Se remarcă totodată introducerea în Codul fiscal a unei proceduri similare celei de corectare a erorilor contabile în sensul că dacă în anul curent se identifică o eroare de calcul a impozitului pe profit aferentă unui exerciţiu închis, iar eroarea este nesemnificativă, corectarea se face pe seama profitului anului curent. Dacă eroarea este semnificativă se impune o corectare pe seama rezultatului fiscal al anului la care se referă eroarea.
Dintre modificările aduse impozitului pe profit amintim:
1. Facilitatea de profit reinvestit se acordă atât pentru echipamentele din grupa 2.1 cât şi din clasa 2.2.9 din Catalogul mijloacelor fixe, respectiv Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) şi Calculatoare electronice şi echipamente periferice. Maşini şi aparate de casă, control şi facturat.
Observăm extinderea bunurilor aflate în sfera profitului reinvestit şi lărgirea sferei către calculatoare şi echipamente de facturare.
2. Se extinde categoria de venituri neimpozabile pentru sumele colectate de operatorii responsabili cu gestionarea deşeurilor.
3. Cheltuielile de protocol sunt deductibile în cota de 2% asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuiala de protocol. Nu se fac ajustări fiscale, se porneşte de la profitul brut contabil.
4. Cheltuielile sociale se pot acorda în valoarea de până la 5% din cheltuielile cu salariile reţinem majorarea plafonului.
5. Cheltuielile de sponsorizare reduc impozitul pe profit în procentul de 0,5% (5 la mie) din cifră de afaceri, fără a depăşi 20% din impozitul pe profit şi se pot reporta pe o perioadă de 7 ani. Observăm majorarea procentului din cifra de afaceri.
6. Pentru împrumuturile pe termen lung de la alte entităţi se reduce la 4% nivelul ratei dobânzii când acesta este în valută ce poate fi deductibilă, condiţionat de gradul de îndatorare. Anterior acest procent era de 6%.
7. în cazul achiziţiei mijloacelor de transport se accentuează faptul că amortizarea este limitată la 1.500 lei/lună iar valoarea ce depăşeşte această sumă este nedeductibila chiar dacă mijlocul de transport este vândut cu profit.
8. Se menţine regula generală a plăţilor trimestriale de impozit pentru primele 3 trimestre, până pe data de 25 a lunii următoare celei în care s-a încheiat trimestrul, cu depunerea până pe data de 25 martie a anului următor a declaraţiei anuale de impozit pe profit.
3) IMPOZITUL PE DIVIDENDE
- Dividendele plătite de o societate, persoană juridică română, către o altă persoană juridică română se impozitează cu procentul de 16%.
- Foarte important: nu se aplică impozitul pe dividende dacă persoana ce încasează dividendele deţine la societatea afiliată mai mult de 10% din capitalul social pe o perioadă mai mare de 1 an.
- Începând cu 1 ianuarie 2017, impozitul pe dividende este în procent de 5%.
4) TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
Cota generală aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2016 pentru TVA este de 20%.
Se aplică următoarele cote reduse:
- cotă de 9% pentru medicamente, cazarea în sectorul hotelier, alimente, servicii de restaurant şi catering.
- se extinde aplicarea cotei reduse de 5% pentru cărţi, manuale şcolare, reviste şi pentru accesul la evenimente culturale sau sportive, accesul la muzee, case memoriale, târguri sau expoziţii.
- se păstrează cota de TVA de 5% şi pentru vânzarea de locuinţe sociale în schimb se modifică condiţiile de aplicare în sens favorabil cumpărătorului.
Se păstrează deductibilitatea limitată la 50% pentru mijloacele de transport persoane când nu sunt utilizate în mod exclusiv în activităţi economice.
Se introduce o măsură tranzitorie pentru ajustarea TVA pentru alte bunuri decât cele de capital când acestea nu mai sunt folosite în activităţi taxabile.
Se păstrează plafonul de 220.000 lei, reprezentând 65.000 euro la data aderării, reprezentând plafonul de scutire de TVA.
Se extind măsurile de taxare inversă (simplificare a TVA fără plată efectivă a TVA) pentru:
- clădiri, părţi de clădire şi terenuri;
- furnizarile de telefoane mobile;
- furnizările de console de jocuri, tablete PC şi laptopuri.
5. IMPOZITUL PE VENITUL PERSOANEI FIZICE
Cota generală de impozitare este de 16% iar tendinţa este de extindere a categoriilor de venituri pentru care se datorează asigurări sociale contribuţii la pensii sau contribuţii la sănătate).
a. Impozitul pe venitul din salarii este de 16%. Se modifică deducerile personale.
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.500 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere-300 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 400 lei;
- pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 500 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 600 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 800 lei.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.501 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
b. Impozitarea PFA. Există şi în legislaţia anterioară obligaţia plăţii impozitului pe venit de 16% cât şi a contribuţiei de sănătate stabilite la nivelul venitului net.
- Raportându-ne comparat la obligaţiile de plată ale unui PFA observăm introducerea obligatorie a contribuţiei individuale la pensii în procent de 10,5% din venitul net realizat de o persoană. Această contribuţie este plafonata superior la un plafon anual de 5 x salariul mediu pe economie x 12 luni.
- Această contribuţie se plăteşte chiar dacă persoana fizică autorizată este salariată la un angajator.
- Dacă PFA doreşte să beneficieze de pensie întreagă, opţional achita şi contribuţia de 15,8%, contribuţia angajatorului.
- Comparând cu situaţia de astăzi a Codului fiscal din 2015, acestea sunt contribuţii noi ce nu sunt plătite de un PFA ce este deja salariat. PFA-ul datorează contribuţia la pensii în acest moment dacă veniturile realizate din profesii/activităţi independente sunt singurele sale venituri, lucru de altfel normal.
- Baza de calcul a contribuţiei la pensii este decisă de persoana fizică şi aceasta nu poate să fie mai mică decât 35% din salariul mediu pe economie, de obicei se alege salariul mediu pe economie, şi nici mai mare de 5 ori salariul mediu pe economie.
c. Cazuri particulare - situaţii ce ne obligă sau ne scutesc la plată contribuţiei la sănătate.
- Pentru veniturile realizate din cedarea folosinţei bunurilor, faţă de reglementările din anul curent, se măreşte plafonul cotei cheltuielilor forfetare la 40%, iar bază de calcul a contribuţiei la asigurările de sănătate nu va depăşi nici în anul 2016 sumă de 5 ori salariul mediu brut pe economie.
- Pentru persoanele ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se reţine prin stopaj la sursă, procedura cea mai des întâlnită şi în anul curent, de calcul contribuţiei de sănătate o reprezintă venitul brut contractat din care se scade o de procent de 40%.
- în anul 2016, nu se datorează contribuţie de asigurări de sănătate pentru drepturile de proprietate intelectuală, când persoana fizică realizează şi alte venituri supuse deja contribuţiei la sănătate, cum ar fi venituri din salarii, venituri din pensii, venituri din activităţi independente, venituri din alte surse, conform art. 171 alin. (4) din noul Cod fiscal.
- Pentru veniturile din investiţii, şi analiza noastră are în mod special în vedere veniturile din dividende încasate de persoanele fizice, baza de calcul a contribuţiei este venitul brut din dividende (nu dividendul net), încasate în anul anterior, iar impozitarea se face ANAF prin decizie de impunere.
-în anul 2016, nu se datorează contribuţia de sănătate, dacă persoana fizică ce încasează dividendele, realizează în aceeaşi perioadă fiscală, venituri supuse deja contribuţiei la sănătate, cum ar fi venituri din salarii, venituri din pensii, venituri din activităţi independente, conform art. 176 alin. (7) din noul Cod fiscal.
- Practic, în anul 2016 este acelaşi regim privind contribuţia de sănătate la veniturile din dividende încasate de persoanele fizice.
- în anul 2017, veniturile din dividende intră în sfera de plată a contribuţiei individuale la sănătate, iar baza de calcul nu poate să fie mai mare decât de 5 ori salariul mediu brut pe economie, conform art. 176 alin. (5) din Codul fiscal.
Acest lucru trebuie coroborat cu reducerea impozitului pe dividende, prognozată tot pentru anul 2017.
6. TAXELE ŞI IMPOZITELE LOCALE.
Pentru anul 2016, persoana ce deţine o locuinţă în proprietate la data de 31 decembrie 2015, datorează pentru aceeaşi clădire, un impozit, ce se calculează influenţat de trei parametri:
a) o creştere semnificativă a bazei de impozitare aferente unei suprafeţe de 1 metru pătrat de construcţie, la suma de 1.000 lei, conform art. 457 alin. (2) din Codul fiscal. şi această valoare va fi influenţată de rangul localităţii şi de vechimea construcţiei, însă observăm că va fi o creştere de impozitare de cel puţin 6,95%, numai prin majorarea valorii de referinţă aferentă unui metru pătrat de construcţie. Această majorare de impozit este obligatorie pentru proprietarul locuinţei, chiar dacă Primăria decide să păstreze actuala cotă de impunere.
b) procentele de impozitare pentru clădirile rezidenţiale sunt între 0,08% şi 0,2%, valoarea aplicabilă într-un an fiind stabilită de Consiliul local. Dacă ne raportăm strict doar la procentele de impozite, observăm posibilitatea Direcţiilor de specialitate din cadrul autorităţii publice locale să aplice impozite cel puţin duble.
c) intervine o impozitare diferenţiată în funcţie de scopul folosinţei respectivei locuinţe. Dacă în această se desfăşoară activităţi economice, respectiv îşi are sediul o societate sau îşi desfăşoară activitatea o persoană fizică ce practică o activitate independentă sau este sediul declarat pentru un PFA, întreprindere individuală sau asociaţie familială, impozitele stabilite de Primărie sunt în procent între 0,2% şi 1,3%, conform art. 458 alin. (1) din Codul fiscal.
Aceste procente permit majorarea impozitului cu până la nivelul de 13 ori faţă de nivelul actual.
- Cu toate acestea, aceste procente reduse de impozitare, dacă valoarea locuinţei a fost stabilită printr-un raport de evaluare făcut în ultimii 5 ani, respectiv dacă locuinţa a fost achiziţionată/construită în ultimii 5 ani. Dacă locuinţa a fost achiziţionată/construită într-o perioadă anterioară mai mare de 5 ani sau dacă nu există o reevaluare în ultimii 5 ani, cota de impozit este de 2% din valoarea de referinţă determinată chiar de Codul fiscal, pornind de la o sumă de 1.000 lei/metru pătrat de construcţie, conform art. 458 alin. (4) din Codul fiscal. în acest caz, impozitul poate să depăşească şi de 20 de ori nivelul actual.
- Apar două situaţii particulare, ce trebuie mai bine analizate, respectiv ce se înţelege în mod real prin activitate economică, deoarece noţiunea fiscală este doar de a realiza furnizarea de bunuri/prestarea de servicii şi lucrări pe piaţă, şi dacă doar o parte din această locuinţă, să zicem doar o cameră dintr-un apartament este locaţia unde se desfăşoară activitatea economică.
- Din perspectiva desfăşurării activităţii economice, legiuitorul ne prezintă ca fiind o diferenţă între a presta servicii şi a fi o locuinţă rezidenţială, doar decontarea cheltuielilor cu întreţinerea şi utilităţile, conform art. 459 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal.
- întrebările de substanţă sunt: dacă în această locuinţă există doar sediul oficial al unei societăţi, sau sediul oficial al unui PFA, iar aceste entităţi îşi desfăşoară activitatea în altă locaţie, se datorează un impozit majorat?
- în mod normal, răspunsul este nu, însă depinde de foarte mulţi factori. în unele cazuri, criteriul de existenţă a societăţii sau criteriul de recunoaştere a acelei activităţi independente este chiar deţinerea acestui spaţiu.
- Dacă în incinta acelei locuinţe, cunoaştem cu certitudine că într-o cameră se desfăşoară activităţi economice, iar restul locuinţei este folosit chiar cu o destinaţie rezidenţială, în acest caz impozitarea este mixtă, în sensul că impozitul majorat se datorează numai pentru suprafaţa acelei camere, iar pentru restul locuinţei, se va calcula şi datora un impozit cu cotă redusă.
- Foarte important: în calitate de persoană fizică proprietar unei locuinţe, doar cazul care se desfăşoară activităţi economice, trebuie la Direcţia de specialitate locale, o declaraţie, conform art. 495 lit.a) din Codul fiscal.
- Considerăm necesar ca acest temei normativ să-l prezentăm, pentru o edificare faptului nu toţi proprietarii de locuinţe depun declaraţie, ci numai cei ce deţin clădiri nerezidenţiale cu destinaţie, după cum urmează: "Art. 495.- vederea stabilirii impozitelor taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc următoarele reguli: a) persoanele fizice care la de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţialesau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 29 februarie 2016, conform modelului aprobat prin ordin comun ministrului finanţelor publice ministrului dezvoltării regionale administraţiei publice, în termen de 60 de zile de la publicării Monitorul Oficial, Partea I, a prezentului cod.(...)".
- şi societăţile ce deţin în proprietate o construcţie vor depune o declaraţie specială de impunere, pentru construcţiile existente în patrimoniu la data de 31 decembrie 2015. Persoanele juridice ce deţin construcţii plătesc în anul 2016 un impozit pe clădiri astfel:
a) pentru construcţiile rezidenţiale aflate în proprietate, cota este între 0.08% şi 0,2% din valoarea impozabilă a construcţiei;
b) pentru construcţiile nerezidenţiale, cota este între 0,2% şi 1,3% din valoarea impozabila a construcţiei.
- Baza impozabilă se actualizează la 3 ani, prin efectuarea unei reevaluări. în cazul în care nu se efectuează o reevaluare în ultimii 5 ani, cotele anterioare enumerate se majorează la 5%, conform art. 460 alin. (1), (2) şi (8) din Codul fiscal.
7. ACCIZELE
Se păstrează structura produselor accizabile existente şi în 2015 (accize armonizate şi accize nearmonizate). Nivelul accizei pentru principalele produse accizabile este:
a. benzină fără plumb: 2035,40 lei pentru 1.000 litri, respectiv 2.03 bani/litru.
b. alcool etilic: 3306,98 lei/hl alcool.
- S-a eliminat acciza nearmonizată de lux pentru iahturi, autoturisme cu capacitate cilindrică mai mare de 3.000 cmc, confecţii din blănuri, etc. Rămân ca produse supuse accizelor nearmonizate lichidul cu nicotină din ţigareta electronică şi tutunul conţinut în produse din tutun încălzit.
8. TAXA PE CONSTRUCŢII datorată la buget.
Rămâne în procent de 1%, urmând să fie abrogată cu 1 ianuarie 2017.
Data publicării: 16.09.2015 (7.354 vizualizări)
|
