În conformitate cu prevederile art. 1615 din Codul civil, obligaţiile se sting prin plată, compensaţie, confuziune, remitere de datorie, imposibilitate fortuită de executare, precum şi prin alte moduri expres prevăzute de lege. Aşadar, una dintre modalităţile de stingere a obligaţiilor este compensaţia.
Datoriile reciproce se sting prin compensaţie până la concurenţa celei mai mici dintre ele. Compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor, şi care au că obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură.
Compensările între persoane juridice se efectuează conform prevederilor OUG 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată şi ale HG 685/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice privind monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice, în vederea diminuării blocajului financiar şi a pierderilor din economie, şi a Regulamentului de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit art. 3 din HG 685/1999, începând cu data de 1 noiembrie 1999, pentru facturi cu valori mai mari de 10.000 RON, compensarea datoriilor neplătite la termenele scadente se realizează numai în conformitate cu prevederile regulamentului de compensare, aprobat prin această hotărâre, iar pentru suma reprezentând contravaloarea facturilor mai mici de 10.000 RON, inclusiv compensarea reciprocă între contribuabili, persoane juridice, se poate efectua şi în afara cadrului instituţional creat de OUG 77/1999, dar pe bază aceloraşi formulare.
Astfel, între persoane juridice pentru facturile în valoare mai mare de 10.000 RON, compensarea datoriilor neplătite la termenele scadenţe se poate realiză numai prin Institutul de Management şi Informatică din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de compensare a datoriilor nerambursate la scadenţă ale contribuabililor, persoane juridice. Sumele reprezentând contravaloarea facturilor mai mici de 10.000 RON, inclusiv pot fi compensate şi în afara cadrului instituţional creat de OUG 77/1999, dar pe baza Ordinelor de compensare.
Dacă cel puţin una dintre părţi nu este persoană juridică, stingerea obligaţiilor se va consemna într-un Proces verbal de compensare care să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
- denumirea părţilor,
- codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală,
- numărul facturii,
- data emiterii facturii,
- valoarea facturii, inclusiv taxa pe valoarea adăugată,
- valoarea compensată,
- semnătura părţilor,
- data semnării procesului-verbal de compensare.
Data publicării: 20.10.2014 (3.143 vizualizări)
|
