|
| Nou! |
Am lansat un site de infomaţii fiscale despre contribuabilii din România la adresa firme.consultanti.ro. Vă aşteptăm!
Am înfiinţat un grup de discuţii pe Facebook în care veţi afla noutăţi contabile, veţi putea adresa întrebări şi veţi putea răspunde colegilor de profesie, împărtăşindu-vă experienţa.
Adresa grupului este www.facebook.com/groups/grupcontabilitate/. Vă aşteptăm!
|
| Opinia Consiliului fiscal privind proiectul modificării Codului fiscal |
Consiliul fiscal a publicat recent un document ce cuprinde opinia acestui organism consultativ pe marginea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Redăm, mai jos, principalele aspecte din acest document.
Scurtă descriere a propunerii legislative şi a impactului bugetar al acesteia
Propunerea legislativă supusă examinării Consiliului fiscal stipulează modificări pentru mai multe din prevederile curente ale Codului Fiscal vizând (vezi Anexa 1):
- Majorarea plafonului de deductibilitate pentru cheltuielile cu sponsorizarea, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private de la 5% la 10% din baza de calcul;
- Introducerea posibilităţii contribuabililor de a dispune asupra destinaţiei unei sume de 4% din impozitul anual pe venit pentru susţinerea furnizorilor privaţi de servicii sociale prevăzuţi la art. 37 alin. (3) lit. a) şi b) din Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale;
- Modificarea bazei impozabile şi a cotei de impozit aferente transferului proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
- Extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% pentru serviciile de canalizare, producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat, livrarea de electricitate, livrarea de gaze naturale şi serviciul public de salubrizare a localităţilor;
- Extinderea ariei de scutire asupra impozitului pe clădirile şi terenurile proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale destinate desfăşurării de activităţi sportive;
- Actualizarea anuală de către autoritatea publică locală a valorii clădirilor nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice;
- Renunţarea la asimilarea terenului arabil din jurul construcţiilor în suprafaţă de până la 400 mp ca teren cu construcţii şi impozitarea acestuia ca teren arabil;
- Modificarea datei privind aplicarea scutirii/reducerii plăţii impozitului/taxei şi anume ca în loc de data de 1 ianuarie a anului următor anului depunerii documentelor justificative să se revină la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele.
Consiliul fiscal apreciază că, în lista măsurilor de mai sus, impactul negativ cel mai ridicat asupra veniturilor bugetare revine de departe celei de extindere a sferei de aplicare a cotei reduse de TVA. Cu toate că totalitatea măsurilor propuse au un impact negativ cert asupra veniturilor bugetare, unele nu sfârşesc, în anumite condiţii, prin a afecta soldul bugetului general consolidat, iar pentru altele nu este posibilă decât o evaluare aproximativă a impactului de runda întâi ori chiar nu a fost posibilă o evaluare cantitativă a acestui impact. Astfel, referitor la această din urmă categorie, Consiliul fiscal nu a putut identifica informaţii care să permită determinarea impactului de runda întâi pentru:
- Majorarea plafonului deductibil de la 5% la 10% din baza de calcul pentru cheltuielile cu sponsorizarea, mecenat precum şi pentru acordarea de burse private în condiţiile lipsei unei baze de date în care cheltuielile deductibile din trecut să fie identificate separat;
- Renunţarea asimilării terenului arabil din jurul construcţiilor în suprafaţă de până la 400 mp ca teren cu construcţii şi impozitarea ca teren arabil în condiţiile în care nu există o bază de date în care terenurile care ar intra sub incidenţa acestei prevederi să poată fi identificate distinct.
În ceea ce priveşte măsurile al căror impact este posibil a fi cuantificat, Consiliul fiscal apreciază că efectul de runda întâi al extinderii propuse pentru cota redusă de TVA de 9% (la serviciile de canalizare, producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat, livrarea de electricitate, livrarea de gaze naturale şi serviciul public de salubrizare a localităţilor) este evaluată la nivelul anului 2017 – presupunând că reducerea cotei de TVA ar fi de la 19% la 9% - la un nivel cuprins între 1.200 mil. lei (nivel determinat la nivelul cheltuielilor relevante din anul 2014, stabilite pe baza anchetei INS „Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populaţiei în anul 2014”) şi 1.480 mil. lei (extrapolând cheltuielile relevante cu dinamica prognozată de CNP a consumului nominal agregat de servicii).
Referitor la modificarea propusă privind acordarea posibilităţii de a dispune asupra destinaţiei a 4% din impozitul anual pe venit datorat de contribuabili pentru susţinerea furnizorilor privaţi de servicii sociale, este dificil de realizat o evaluare precisă a impactului, în condiţiile în care acesta depinde în mod necesar de ponderea în total a contribuabililor care optează pentru redirecţionarea procentului legal din impozitul pe venit a celor care decid să redirecţioneze 4% (în favoarea susţinerii furnizorilor privaţi de servicii sociale prevăzuţi în propunerea legislativă). Luând ca punct de pornire cuantumul redirecţionat la nivelul anului 2015 (circa 140 mil. şi implicit ipoteza că prevalenţa deciziei în favoarea redirecţionării rămâne aceeaşi), actualizat la nivelul anului 2017 cu dinamicile prognozate ale câştigului salarial mediu şi al numărului de salariaţi, şi presupunând că procentul celor care optează pentru redirecţionare în favoarea entităţilor eligibile pentru transferul a 4% din impozit este de 50%, minusul de venituri la nivelul bugetului s-ar situa în jurul nivelul de 90 de mil. de lei.
În cazul măsurii propuse de modificare a bazei impozabile şi a cotei de impozit aferent transferului proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, Consiliul fiscal apreciază drept probabil ca majoritatea impactului să provină din modificarea bazei impozabile de la valoarea proprietăţii imobiliare la diferenţa dintre preţul de vânzare şi cel de achiziţie al proprietăţii, urmând ca în cazul în care diferenţa este negativă impozitul datorat să fie zero. O evaluare precisă a impactului de runda întâi este de asemenea imposibilă, din cauza dificultăţilor de stabilire a noii baze impozabile prin prisma informaţiilor necesare cu privire la preţul de achiziţie al imobilelor. Cu toate acestea, ţinând seama de faptul că preţurile pe piaţa imobiliară reprezintă în prezent circa 60% din preţurile anului 2008 (vârful boom-ului imobiliar din perioada pre-criză), este de aşteptat ca o parte mai mult decât însemnată din încasările curente din impozitul asupra transferului proprietăţilor imobiliare – care, la nivelul anului 2015, se cifrau la 692,8 mil. lei (valoarea aceasta ar trebui privită ca plafon al pierderii potenţiale), să dispară.
Concluzii
În pofida dificultăţilor obiective de cuantificare a impactului de runda întâi pentru întreg setul de modificări legislative propuse, impactul negativ asupra veniturilor bugetare se profilează a fi unul semnificativ, reprezentând cel mai probabil echivalentul a 0,2-0,3% din PIB în ipoteza în care măsurile ar fi aplicate la nivelul anului 2017. În lipsa unor măsuri compensatorii, fie pe partea veniturilor, fie pe partea cheltuielilor, operaţionalizarea măsurilor propuse ar duce, caeteris paribus, la o majorare echivalentă a deficitului structural şi, într-o măsură mai redusă, a deficitului BGC efectiv, dată fiind creşterea componentei ciclice a deficitului bugetar generată de un eventual efect stimulativ asupra dinamicii PIB. Evaluările anterioare ale Consiliului fiscal, elaborate în contextul opiniei de anul trecut privind revizuirea Codului Fiscal, ar indica recuperarea a circa 25-30% din efectul de runda întâi ca rezultat ar creşterii economice suplimentare după trecerea a 3-4 ani.
Măsurile propuse ar surveni în condiţiile în care deja bugetul pe 2016 consfinţeşte un derapaj de proporţii (de circa 1,7 % din PIB, conform evaluărilor MFP, ori 2% din PIB conform proiecţiei de iarnă a Comisiei Europene) al soldului structural faţă de obiectivul pe termen mediu al unui deficit structural de 1% din PIB, în conformitate cu prevederile coroborate ale braţului preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere şi ale Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în Uniunea Economică şi Monetară (Compactul fiscal), operaţionalizate în legislaţia naţională de LRFB republicată. Mai mult, construcţia bugetară din acest an implică un deficit situat imediat dedesubtul pragului de referinţă de -3% din PIB pentru soldul BGC stabilit de braţul corectiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, a cărui depăşire ar atrage după sine o reintrare a României în procedură de deficit excesiv. O eventuală aplicare a măsurilor propuse în 2017 fără măsuri compensatorii ar surveni într-un moment în care runda a doua de măsuri de relaxare fiscală aprobate în septembrie 2015 este evaluată de Comisia Europeană a agrava derapajul structural la 3% din PIB, în condiţiile în care proiecţiile acesteia indică un deficit structural de circa 4% din PIB şi un deficit efectiv al BGC situat substanţial deasupra nivelul de referinţă de 3% (3,8% din PIB potrivit proiecţiei de iarnă); chiar luând ca atare evaluările guvernamentale curente pentru anul viitor,în condiţiile în care nivelul indicat al deficitului bugetar se situează în cazul acestora în imediata vecinătate a nivelului de 3%, intrarea în vigoare a modificărilor legislative propuse în lipsa unor măsuri compensatorii au potenţialul de a duce deficitul peste nivelul de 3% şi de a provoca reintrarea în procedura de deficit excesiv.
Având în vedere toate acestea, Consiliul fiscal consideră că nu există spaţiu fiscal pentru adoptarea măsurilor propuse relativ la ţintele curente de deficit bugetar pe termen mediu, iar situarea acestora în proximitatea nivelului de referinţă de 3%, împreună cu derapajul deja consfinţit de Legea bugetului pe 2016 de la obiectivul pe termen mediu privind deficitul structural, constituie circumstanţe agravante pentru o eventuală nerespectare a acestora. De altfel, oportunitatea unor măsuri suplimentare de relaxare fiscală în contextul actual, în care poziţia ciclică este apropiată de echilibru, ori estimată a redeveni pozitivă (în sensul consemnării existenţei unui deficit de cerere în 2017, conform evaluărilor Comisiei Europene), este cel puţin chestionabilă din perspectiva unei politici macroeconomice de atenuare a fluctuaţiilor ciclului economic, cum de altfel este discutabilă şi oportunitatea unor măsuri discreţionare care să stimuleze suplimentar consumul (aşa cum este cazul reducerilor de TVA propuse), în condiţiile în care, în prezent, sunt înregistrate ritmuri de creştere anuale cu două cifre la nivelul vânzărilor cu amănuntul. În aceste condiţii, Consiliul fiscal îşi reiterează avertismentele anterioare cu privire la situaţia menţinerii pe o traiectorie ascendentă a raportului datorie publică/PIB într-o perioadă de creştere economică ridicată şi pericolele asociate din perspectiva sustenabilităţii pe termen lung.
Data publicării: 13.05.2016 (2.348 vizualizări)
|
|
|
