Salariul minim brut pe economie va creşte de la de la 1.050 de lei pe lună la 1.250 de lei, începând de duminică, 1 mai 2016. Majorarea salariului minim brut cu 19%, care va intra în vigoare de la sfârşitul acestei săptămâni, trebuie înregistrată, de către angajatori, în sistemul electronic REVISAL.
Potrivit Hotărârii Guvernului nr.1017/2015 adoptate pe 30 decembrie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi majorat la 1.250 lei începând cu 1 mai 2016, pentru un program complet de lucru de 8 ore pe zi.
Astfel, salariul minim net al unui salariat care nu are persoane în întreţinere va creşte de la 785 de lei la 925 de lei.
Majorarea salariului minim pe economie pune presiune în primul rând pe mediul privat, în condiţiile în care marea majoritate a bugetarilor câştigă remuneraţii mai mari de 1.250 de lei brut.
Astfel, conform datelor Guvernului de la nivelul lunii decembrie 2015, dintr-un total de aproximativ 1.131.600 salariaţi plătiţi cu salariul minim pe economie, doar 39.322 erau angajaţi în sectorul bugetar, restul de 1.092.364 lucrând în sectorul concurenţial.
Costurile pentru angajatori
La un salariu minim brut pe economie de 1.250 de lei, un angajator trebuie să cheltuiască, de fapt, aproximativ 1.538 de lei, incluzând contribuţiile sociale pe partea angajatorului.
La salariul minim brut actual, de 1.050 de lei, costurile totale pentru angajator sunt de 1.292 de lei. Aşadar, noua majorare salarială generează o creştere de costuri de aproape 250 de lei la fiecare salariat angajat.
Angajatorii care îşi plătesc angajaţii cu salarii sub remuneraţia minimă riscă amenzi contravenţionale de la 1.000 lei la 2.000 lei, pentru fiecare contract individual de muncă în neregulă.
Şi după această majorare, salariul minim din România rămâne penultimul ca valoare în Uniunea Europeană, cel mai scăzut fiind în Bulgaria.
În schimb, statul ar putea câştiga pe seama contribuţiilor la pensie şi la sănătate şi-a impozitelor pe venit din zona privată, precum şi pe seama amenzilor de circulaţie, având în vedere că 1 punct-amendă înseamnă 10% din salariul minim brut pe economie.
Procedura pentru majorarea salariului minim brut
Modificarea salariilor angajaţilor, în vederea actualizării în cazul remuneratiilor minime brute, trebuie înregistrată în sistemul electronic REVISAL-o aplicaţie informatică pentru înregistrarea informaţii privind raporturile de muncă într-o bază de date proprie angajatorilor şi transmiterea către baza de date naţională de Inspecţia Muncii.
Actualizarea salariului minim se poate face online, fie prin sistemul pus la dispoziţie de Inspecţia Muncii, fie prin programe proprii.
Actualizarea salariului minim se poate face prin act adiţional la fiecare contract individual de muncă sau printr-o decizie colectivă emisă de angajator.
Această abordare este justificată de prevederile Codul muncii, art.17, alin.3, lit.k şi alin. 5, în care se precizează că "orice modificare" a salariului de bază impune încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariţiei modificării, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege.
Angajatorul, prin intermediul unui angajat desemnat prin decizie scrisă a acestuia în acest sens (cu atribuţii de personal şi resurse umane), face actualizarea salariului în REVISAL.
Angajatorii pot apela şi la serviciile de completare şi transmitere a registrului angajaţilor oferite de firme specializate, urmând să informeze ITM în termen de trei zile lucrătoare de la data încheierii contractului.
Reamintim că, potrivit Hotărârii de Guvern 500/2011, toţi angajatorii au obligaţia să înfiinţeze un registru general de evidenţa a salariaţilor.
Acest registru trebuie transmis la inspectoratul teritorial de muncă de care aparţine angajatorul.
Documentul cuprinde:
- elementele de identificare ale tuturor salariaţilor,
- data angajării,
- funcţia/ocupaţia conform specificaţiei Clasificării ocupaţiilor din România sau altor acte normative,
- tipul contractului individual de muncă,
- salariul,
- sporurile şi cuantumul acestora,
- perioada şi cauzele de suspendare a contractului individual de muncă,
- perioadă detaşării,
- data încetării contractului individual de muncă.
Angajatorul păstrează la sediul sau social registrul general de evidenţă a salariaţilor şi trebuie să-l pună la dispoziţia inspectorului de muncă sau oricărei alte autorităţi care îl solicită.
Angajatorii care se abat de la aceste obligaţii riscă amenzi contravenţionale între 5.000 şi 8.000 de lei.
Data publicării: 27.04.2016 (4.963 vizualizări)
|
