Prevederile art.7 din Codul fiscal, care permit reîncadrarea veniturilor din activităţi independente ca dependente, cu plata aferentă a tuturor obligaţiilor ca pentru salarii, există în Codul fiscal de cinci ani. În paralel, normele de aplicare a Codului fiscal arătau că profesiile libere şi drepturile de autor nu pot fi reconsiderate.
Deşi reglementările erau vechi, ANAF, care are rolul de verificare şi administrare a taxelor, nu a întreprins nicio acţiune până anul trecut. Fiind vorba de o legislaţie interpretabilă – atât criteriile, cât şi normele care adăugau excepţii la Codul fiscal – fiecare a aplicat-o după cum a crezut de cuviinţă. Când au început controalele, a apărut disputa dintre contribuabili şi guvern care s-a încheiat cu amnistia, o recunoaştere implicită a greşelii autorităţilor. Imediat după aprobarea proiectului de lege de amnistiere, care trebuie votat de parlament pentru a se aplica, guvernul a modificat şi normele Codului fiscal, elimnând excepţia de la reconsiderare pentru profesii libere şi drepturi de autor.
În acelaşi timp, proiectul noului Cod fiscal trimis parlamentului, modifică, dar nu substanţial, criteriile. Ministerul de Finanţe vrea să trimită noi modificări ale criteriilor în parlament. Tot noul Cod măreşte şi taxarea efectivă.Contribuţia de pensii (CAS) de 10,5% va fi obligatorie pentru toate venturile din activităţi independente, inclusiv pentru persoanele salariate care acum sunt scutite de plată. Impozitele datorate de PFA vor creşte de la circa 26% la venit net, la circa 40%.
”Această “amnisitie”, alături de alte măsuri precum impozitarea bacşişului, recenta schimbare de optică privind aplicarea retroactivă a taxelor pentru organizarea jocurilor de noroc on line, reglementarea pompieristică a bacşişului, este, până la un punct, o confirmare din partea guvernului a faptului că aşa zisa reformă fiscală, prin emiterea unor noi forme de Cod Fiscal, respectiv Cod de Procedura Fiscală, este foarte mult întârziată, ca şi o confirmare a incapacităţii aparatului administrativ de a aplica legea în mod corect şi unitar”, spune Alin Chiţu, partener TZA Consultanţă fiscală, conform Capital.ro.
Ce conţine chestionarul IRS, folosit ca model de MFP?
Chestionarul, intitulat „determinarea statutului lucrătorilor în vederea stabilirii impozitelor”, are zeci de întrebări detaliate, referitoare la relaţia dintre lucrător şi firmă/angajator/plătitor de venit.
Chestionarul IRS (Internal Revenue Services - Fiscul din SUA) este foarte stufos, cu zeci de întrebări de detaliu. Preluarea acestui model va da mari bătăi de cap contribuabililor şi va lăsa, în continuare, decizia de reîncadrare în mâna inspectorilor ANAF. Din acest motiv, sunt justificate temerile celor 600 de mii de PFA, liber profesionişti şi persoane cu drepturi de autor că nu vor reuşi să respecte cerinţele legale şi, că în orice moment, ar putea fi puse la plata impozitelor ca pentru salarii.
Diferenţa de impozitare este considerabilă. Dacă, în acest moment, PFA au impozitare efectivă de 26%, în cazul reconsiderării trebuie să plătească 75%. În plus, reconsiderarea înseamnă că obligaţiile sunt calculate de fisc din momentul începerii activităţii, până la cinci ani în urmă, acoperind perioada de prescripţie. Pentru anii anteriori, se adaugă dobânzi şi penalităţi de 18,5% pe an.
Informaţii generale: descrierea obiectului de activitate al firmei, motivul angajării/contractării serviciilor, numărul de angajaţi care efectuează/au efectuat aceleaşi sarcini, modul în care a fost obţinut postul/contractul, justificarea faptului că lucrătorul desfăşoară activitate independentă, etc.
Informaţii privind controlul comportamental: instrucţiuni, trainig primite din partea firmei, cine desemnează sarcinile, cine decide modul în care sunt executate sarcinile, pe cine trebuie să contacteze lucrătorul dacă există probleme sau plângeri, ce tipuri de rapoarte i se cer, unde desfăşoară activitatea, ce program are, pe ore şi unde efectuează sarcinile, la ce tip de şedinţe/întâlniri trebuie să particpe, ce consecinţe suportă dacă nu participă, cine angajează, plăteşte etc înlocuitori/asistenţi pentru lucrător.
Informaţii despre relaţia financiară: ce echipamente, materiale, facilităţi foloseşte în activitate şi cine le furnizează, ce plăţi, beneficii suportă firma (asigurări, comisioane, sume fixe etc), cui îi plăteşte clientul (firmei/lucrătorului), riscurile financiare, materiale pe care şi le asumă, cum ar fi deteriorarea echipamentelor, etc.
Informaţii despre relaţia firmă/lucrător: cine poate renunţa la contract şi în ce mod, dacă lucrătorul poate lucra în acelaşi timp şi pentru altă firmă, dacă este interzis contractul cu o firmăcompetitoare, dacă lucrătorul face publicitate firmei, unde şi cum, cine îi dăpatentul, instrucţiunile etc în cazul în care produce sau asamblează un produs acasă, ce face cu produsul (îl returnează fimei, îl vinde mai departe, etc.), poate contracta noi clienţi, cine îi dă referinţe pentru noi clienţi, dacăfirma trebuie să aprobe noii clienţi, etc.
Noua definiţie a activităţillor independente
În proiectul de Cod fiscal, definiţia activităţii independent a fost modificată astfel: orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte majoritatea dintre următoarele criterii:
· persoana fizică dispune de libertatea de alegere a desfăşurării activităţii, a locului de desfăşurare a acesteia şi a programului de lucru;
· activitatea poate fi desfăşurată pentru unul sau mai mulţi clienţi;
· riscul inerent activităţii desfăşurate este asumat de contribuabil;
· activitatea se poate desfăşura prin utilizarea cu preponderenţă a patrimoniului afacerii, prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice, în funcţie de specificul activităţii;
· desfăşurarea activităţii se realizează direct sau cu personalul angajat în condiţiile legii.
Data publicării: 26.05.2015 (4.587 vizualizări)
|
